Trofeul Apusenilor

Întrebări pentru testele teoretice

1. Granitul, una dintre cele mai comune roci, este o rocă:
a. Sedimentară

b. Vulcanică
c. Metamorfică

 

 

2. Șistul, una dintre cele mai comune roci întâlnite în Carpați, este o rocă:
a. Sedimentară

b. Vulcanică
c. Metamorfică

 

 

3. Când panta unui ghețar crește brusc, gheața nu are suficientă plasticitate pentru a se deplasa fără a se rupe. Astfel se creează turnuri instabile de gheață numite:
a. Crevase

b. Morene
c. seracuri

 

 

4. Care dintre următoarele afirmații nu sunt corecte:
a. Atunci când traversați o crestă cu cornișe, mențineți o distanță de siguranță față de margine

b. Pentru a reduce riscul, evitați traversarea pe sub o traiectorie posibilă a unei cornișe în cădere
c. Pentru a reduce riscul, în zonele cu cornișe urmați întotdeauna poteca formată, ea având o stabilitate mai mare

 

 

5. Care dintre următoarele afirmații nu sunt corecte:
Căderile de pietre pot apărea pe fețe/pereți, precum și în zonele cu pante mici. Anumite condiții prezintă o predispoziție mai mare la căderi de pietre:

a. vântul puternic
b. prezența cățărătorilor în amonte, pe pantă
c. temperaturi scăzute la altitudine, care duc la friabilitatea acestora

 

 

6. Sistemele de vânturi care circulă în jurul unui centru de înaltă presiune cu presiuni care depășesc 76,2coloane de mercur se numesc:
a. Cicloni

b. Anticiloni
c. Furtuni izolate

 

 

7. Ciclonii se caracterizează prin:
a. Deplasarea în sus (convecție), creând vânturi convergente la baza acestora și vânturi divergente la altitudine
b. Nivel scăzut de umiditate, fiind compuși din aer cald
c. O rotire în sens antiorar în emisfera nordică

 

 

8. Vremea se poate deteriora atunci când:
a. Altimetru crește chiar dacă nu ați câștigat altitudine, indicând o scădere de presiune;
b. Vizibilitatea se reduce, aerul devenind umed
c. Urmele lăsate de avioane se disipă, fără a lăsa urme

 

 

9. Majoritatea hărților folosesc coduri culoare. Acestea indică diferite elemente de peisaj. Care dintre cele indicate mai jos sunt greșite:
a. Negru: numai elemente care sunt realizate de om
b. Albastru: întotdeauna apă
c. Verde: vegetație, păduri, arbuști

 

 

10. Atunci când citim harta, trebuie să deosebim o creastă de o vale. Bifați varianta corectă:
Când cunoaștem direcția unei pante:
a. curbele de nivel ce reprezintă o creastă apar în forma literei V, orientate în jos;
b. curbele de nivel ce reprezintă un vâlcel apar în forma literei V, orientate înspre vale;
c. curbele de nivel ce reprezintă o creastă apar în forma literei V, orientate în sus;

 

11. Care dintre următoarele obiective turistice  nu sunt peșteri cu gheață:

a. Avenul din Borţig;

b. Peştera Pojarul Poliţei.

c. Focul Viu;

 

12. În munții Bihor se găsesc unele regiune care, din punct de vedere hidrografic, nu aparţin niciuneia dintre văile principale, fiind închise de jur împrejur de culmi ce le izolează complet de aceste bazine. Cel mai mare este bazinul închis: 

a. Padiş— Cetăţile Ponorului;

b. Cetățile Rădesei

c. Ocoale — Scărişoara

 

13. Peştera Meziad este situată în:

a. Munţii Vlădeasa

b. Munții Bihor

c. Munţii Pădurea Craiului

 

14. Cel mai înalt vârf din Munții Bihor – Vlădeasa (1949 m ) este: 

a. Vârful Curcubăta Mare

b. Vârful Bihor

c. Vârful Vlădeasa

 

15. Pe creasta de cumpănă dintre valea Galbena şi bazinul Padiş  se află avenul:

a. Negru

b. Borțig

c. Pionierilor

 

16. Izbucul Galbenei drenează marea parte a apelor bazinul Padiș – Cetățile Ponorului, excepție făcând:

a. Groapa de la Bârsa

b. Lumea Pierdută

c. Bazinul Bălileasa — Cetăţile Ponorului

 

17. Munţii Vlădeasa şi Bihor sunt tributari marilor râuri din vestul ţării: Crişul Repede, Crişul Negru, Someşul Cald şi Arieşul. Dintre acestea cel mai important ca debit este:

a. Crişul Negru

b. Crişul Repede

c. Someşul Cald

 

18. „Ţara Moţilor”, este numele sub care se înţelege: 

a. întreg bazinul superior al Arieşului, de la izvoare pînă la Cîmpeni.

b. Între arealul Munților Apuseni

c. Bazinul arealul munților Bihor – Vlădeasa

 

19. Târgul de fete de la Găina, care iniţial era prilej pentru ca fetele şi băieţii din diferite regiuni ale Apusenilor să se cunoască şi să contracteze căsătorii, este legat de ziua de:

a. Sf Ilie

b. Sf Pantelimon

c. Rusalii

 

20. Avenele şi unele peşteri cu puţuri verticale necesită alt tip de echipament (scări flexibile, corzi, pitoane, căşti de protecţie) şi sunt accesibile numai alpiniştilor avansaţi, specializaţi în ascensiunile (mai bine zis „descensiunile”) subterane. Nu fac parte din această categorie  peştera: 

a. Peştera Neagră de la Bârsa

b. Peştera Căput

c. Peştera Şura Boghii

 

21. Factorul de cădere reprezintă raportul dintre distanța de cădere și lungimea de coardă care absoarbe căderea. Atunci când cățărătorul cade după ce a cățărat o anumită distanță de la regrupare fără a nicio asigurare intermediară (arcoră), factorul de cădere este: 

a. 1

b. 2

c. 1,5

 

22. La egalizarea a două puncte de asigurare (diferitele forțe distribuite în fiecare punct de asigurare variază în funcție de unghiurile dintre aceste puncte) cel mai indicat este ca unghiurile dintre aceste puncte să fie:

a. Mai mic de 45 grade

b. 90 grade

c. Peste 120 de grade

 

23. Camele și nucile se pot utiliza:

a. Numai în fisuri verticale

b. În fisuri verticale sau orizontale

c. Numai în fisuri orizontale

 

24. În vederea efectuării rapelului, putem lega două corzi între ele. Pentru aceasta putem folosi:

a. Nodul dublu pescăresc

b. Nodul coada vacii

c. Fie nodul dublu pescăresc, fie nodul coada vacii

 

25. La rapel este recomandat să folosiți și un nod de frânare, confecționat cu ajutorul unei bucăți de cordelină. Care dintre următoarele noduri nu au un asemenea rol:

a. Nodul autoblocant

b. Nodul prusic

c. Nodul cabestan

 

26. Atunci când vreți să ajutați un partener blocat sau vreți să vă cățărați înapoi în regrupare, puteți utiliza urcare pe o coardă fixă utilizând:

a. Două noduri de frânare

b. Un nod de frânare și un nod Garda 

c. Oricare dintre celelalte două metode

 

27. La deplasare pe ghețar se recomandă ca între fiecare doi cățărători să fie o întotdeauna o lungime de coardă de:

a. 6 m

b. 10 m

c. 15 m

 

28. În cazul unei echipe de 3 alpiniști, cea de-a doua persoană se leagă la mijlocul corzii, pe o buclă. Metoda cea mai sigură este cea folosind:

a. Nodul fluture

b. 2 carabiniere

c. Nodul cabestan

 

29. Pentru a realiza o regrupare cu mai multe puncte la cățărarea pe gheață  se recomandă ca distanța minimă între șuruburile de gheață să fie:

a. De minimum  50 cm

b. De minimum  100 cm

c. De minimum 120 cm

 

30. Care dintre următoarele etape nu fac parte din tehnica opririi alunecării pe zăpadă cu ajutorul pioletului:

a. Prindeți capătul pioletului cu o mână și axul cu cealaltă

b. Întoarceți-vă cu fața la pantă cât mai repede posibil și înfigeți vârful pioletului sau lopățica acestuia în zăpadă

c. Înfigeți putenic în zăpadă vârful pioletului concomitent cu înfigerea colțarilor

 

31. Între o masă de aer cald și o masă de aer rece se află o zonă de separație de 10-30 km denumită zonă  frontală caldă reprezentând linia frontului. De regulă, ea este formată din nori…., aceștia fiind numiți și fruntea frontului cald:

a. Cirrus (buclă de păr)

b. Cirrocumulus (nori albi fără umbre proprii cu aspectul unei plaje de nisip)

c. Altocumulus (lamele, grămăjoare mici sudate între ele ca la mozaic, în grupuri sau șiruri, rulouri etc)

 

32. Fenomenul de coroană în dreptul soarelui sau lunii se formează în norii:

a. altostratus

b. altocumulus lenticularis

c. stratocumulus

 

33. Care dintre nori produc oraje, ploi în aversă, grindină, având viteza de deplasare mare, putând să se dezvolte ”prin înmugurire”, până la 10Km, baza întunecându-se, iar vârful devenind cirriform?

a. Cumulonimbus

b. Nimbostratus

c. Stratocumulus

 

34. Frontul oclus apare când se întâlnesc două fronturi, unul cald și unul rece. Aspectul vremii este închis, norii acoperind tot cerul cu forme și înălțimi variate. În asemenea fronturi, vremea este, pentru mai mult timp:

a. Stabilă

b. Instabilă 

c. Stabilă, numai toamna și iarna

 

35. În care dintre următoarele situații vreme devine instabilă:

a. Transparența nocturnă este foarte mare

b. Soarele este galben-portocaliu la apus

c. Aerul rece invadează solul rece

 

36. În care dintre următoarele situații vreme este bună sau se ameliorează:

a. Bancuri de ceață stau agățate pe creste;

b. Apare roua după o perioadă îndelungată de secetă

c. Vântul este slab și adie spre coama munților

 

37. Vremea se ameliorează sau se menține frumoasă atunci când: 

a. Insectele zboară vioi

b. Vrăbiile se scaldă în praf

c. Broaștele orăcăie și devin agitate

 

38. În care dintre următoarele situații vreme devine instabilă:

a. Rândunelele zboară razant cu solul

b. Liliecii zboară până târziu în noapte

c. Păienjenii țes pânza mare și deasă

 

39. Fac parte din categoria norilor mijlocii:

a. Cirrostratus (au aspect de pânză noroasă transparentă, albicioasă)

b. Stratocumulus (nori sub formă de pânză, grămezi, suluri sau rulouri)

c. Altocumulus (lamele, grămăjoare mici sudate între ele ca la mozaic, în grupuri sau șiruri, rulouri etc)

 

40. La peste 8 km altitudine nu putem întâlni:

a. Nori cirrocumulus

b. Nori Stratocumulus 

c. Nori cumulonimbus